Daca vrei sa ma omori

Daca vrei sa ma omori ia-mi muzica
Abandoneaza-ma intr-o lume a surzilor
Unde mutii nu pot vedea zambetul de pe fatza mea.
Acopera-mi urechile cu linistita tacere
Fa-ma sa nu mai simt vibratii de sunet
Fa-ma sa nu mai vreau sa cant
Si-ai sa-mi umplii inima de durere.
Alunga-mi melodiile din glas si din suflet
Si voi muri precum cei ce se lupta si cad in transee
Fara speranta de viata, speranta de revedere
Fara tot ceea ce-ar insemna vreodata:
“ am sa revin curand acasa”
Daca vrei sa ma omori, ia-mi muzica
Si ma voi stinge, precum focul fara aer
Lasand in urma mea doar... linistea
Sinistra amintire a ceea ce-ar fi vrut sa fie
Sublima melodie...


Daca vrei sa ma omori...ia-mi muzica


kMMy
10.10.2008

existentza

Siroaie de amintiri se preling pe trecutul meu prafuit
Pete de copilarie, un leagan rupt de vreme
Prima uimire, prima dezamagire, primul sarut
Prima iubire, prima privire trista aruncata inapoi
Stropi de vreme ce s-au scurs de mult
Se pierd acum in raul neuitarii, printre albume vechi
Fotografii alb-negru, colorate, peisaje inramate
Farame de timp insirate pe siragul etern
Asteapta sa fie uitate... sau pastrate.


Multime de intamplari se perinda de-a lungul existentei
Franturi de adolescentza, melodie cantata de timp
O amagire, un zambet firav, o lacrima stinsa
O implinire, un vis spulberat mult prea devreme
Inima franta ce continua sa bata
Picteaza tabloul tineretii ce va urma sa vina
Un pic de ardoare, un gand linistit
Se framanta continuu dorindu-si sa scape
Sau sa se avante pe culmi de granit

kMMy
07.10.2008

De-ale tristetii ganduri sunt cuprins

De-ale tristetii ganduri sunt cuprins
Si-n inima-mi se cuibareste amar fior
Privesc necontenit spre ceru-ntins
Incerc mereu sa uit nemarginitu-mi dor.

Fiinta ta departe e de mine iara
Si timpul pare iara nesfarsit
Inima mea compune sonete de vioara
Ce se aud in universul infinit

Nu mai rezist, vreau sa te vad odata
Sa-ti mangai parul tau buclat
Sa te privesc pana ce zorii se arata
Sa mangai finul tau obraz perlat.

mi-e dor, mi-e dor, de tine mi-este dor
am sa rostesc intr-una pana-ai sa revii
si-am sa trimit spre tine-al dragostei condor
sa-ti aminteasca cat de mult te pot iubi.

kMMy
04.10.2008

Traim doar din sperante ce nu mor niciodata

Traim doar din sperante ce nu mor niciodata
Si ne culcam mereu pe-a resemnarii ureche
Nadajduim sa fim ce-am fost candva, odata
Tineri si gloriosi, eroi fara pereche

Dorim o stralucire de piatra nestemata
Si lauda de seama primita de la cei din jur
Ca sa-ntregeasca iara mandria sfaramata
Si cu respect sa-nchida frumos acest contur.

Dar nu gandim nicicand ca viata e murdara
Ca basmele se spun doar cand suntem copii
Iar de nu lupti si sangeri, ajungi lasat pe-afara
Abandonat pe strada sau dupa ziduri gri.

Iubirea, dragostea si mila, virtuti de mult uitate
Ce semanate-au fost in noi pe cand eram doar prunci
s-au transformat in ura, nempliniri, rautate
sculptand in al nost’ suflet doar colturoase stanci

de unde pasiune, de unde bucurie,
de unde zambet larg si ochi inseninati?
in loc sa fim modele si oameni plini de viata
in loc sa fim noi insine, am fost robotizati.


02.10.2008
kMMy

Cred ca mai dorm inca pe un covor de frunze

Cred ca mai dorm inca pe un covor de frunze
Cred ca mai simt ceva din adierea vantului de vara
Nu-mi amintesc insa de zilele apuse
Si nici privirea ta, cand te-am zarit ultima oara

Era o zi de mai, trecut de ora zece
Cand pentru prima oara te-am intalnit pe-alee
Stateai langa copacii-n floare, in seara aceea rece
Si admirai covorul frumos de orhidee

Te-am desenat apoi in mii si mii de peisaje
De vara fermecata si timp de neuitat
Ne-am relaxat fiinta pe-a fericirii plaja
Iar marea cu iubire, neintrerupt, ne-a sarutat

..........................................................................

Acum cred ca mai dorm pe un covor de frunze ude
Invesmantat fiind de ale reveriei itze
Ma-mpotrivesc fiintei si-ncerc mereu sa uit
Ca toamna mi te-a smuls din ale mele bratze



kMMy
01.10.08