Stateau cu totii adunati in casa
Cand auzira lungi batai:
- se poate oare gazduire?
- Ne pare rau, dar nu mai sunt odai.
Barbatul mergea tot nainte
Femeia sus pe magarus
Statea tacuta si-obosita
Gandindu-se la bebelus
Caci era vremea ei sa nasca
Si o stiau si el si ea
Doar adapost sa le ofere
Nu se gasise nimenea
Venira de departe magi
Si intrebara la palat:
- unde-i copilul majestate?
- Caci steaua lui, noi am urmat.
........................................................
Dar nu-l gasira acolo
Si-atunci plecara mai departe
Calauziti fiind de stea
Ce-nainta cu ei in noapte
Gasira in sfarsit copilul
Culcat in iesle printre paie
Caci doar un staul mic si umed
Servitu-i-a lui drept odaie.
Tamaie, aur si cu smirna
Dadura-n dar micului prunc
Ce aducea din cer lumina
Si pace sfanta pe pamant
Venira si cativa pastori
Fiind instiintati de ingeri
Ce ii cantau cu toti cor :
Osana Fiului Mantuitor.
Si se-mplini astfel menirea
Ce Tatal Sfant o planui
Ca sa salveze omenirea
Ce-n cer cu El va dainui.
kMMy
19.12.2008
